Cinci vulnerabilități în serverul web nginx pot permite unui atacator neautentificat să execute cod de la distanță (RCE), iar o a șasea, din kernelul Linux, poate duce atacul până la privilegii root pe sistemul gazdă.
Cercetătorii de la platforma de securitate cibernetică Xint, care au descoperit toate cele șase vulnerabilități, le-au numit colectiv „nginx2root”.
Două dintre ele, CVE-2026-123633 și CVE-2026-123007, au fost descoperite independent și de Wiz Research, Ikotas Labs, Metnir și Rapid7, care le-au raportat companiei F5, deținătoarea nginx.
Remedierile sunt incluse în versiunea nginx 1.31.9, lansată pe 18 noiembrie.
Serverul web nginx este unul dintre cele mai răspândite din lume, fiind folosit de peste 225 de milioane de site-uri.
Un atacator neautentificat care exploatează cu succes vulnerabilitățile poate executa comenzi pe server, fura date, modifica conținut sau întrerupe servicii.
O scanare complet automatizată a Xint a identificat patru dintre cele cinci vulnerabilități nginx, fără intervenție umană; a cincea a fost găsită de un cercetător.
Wiz Research a descoperit cele două vulnerabilități cu ajutorul Wiz Atlas, platforma pe care se bazează scanarea de cod cu AI a companiei, și a folosit modelele Gemini 4 Carbon și ChatGPT 5.6 Sol pentru a le valida impactul.
Constatări-cheie
- Cea mai gravă vulnerabilitate, CVE-2026-123007, afectează toate versiunile oficiale nginx, de la 1.9.5 (lansată în 2015) până la 1.31.8; pe 10 noiembrie, codul vulnerabil era prezent și în ramura de dezvoltare (master).
- Fiecare dintre cele cinci vulnerabilități nginx poate fi exploatată independent.
- Vulnerabilitatea din kernelul Linux, aflată în subsistemul SCTP, poate fi combinată cu oricare dintre vulnerabilitățile nginx, astfel încât atacatorul să obțină privilegii root pe sistemul gazdă, inclusiv prin escape din containerele Docker.
Severitate: Xint consideră critice toate cele cinci vulnerabilități nginx, iar Wiz acordă un scor CVSS 4.0 de 9,2 pentru CVE-2026-123007 și CVE-2026-123633.
Niciuna dintre cele cinci vulnerabilități nginx nu necesită autentificare pentru a fi exploatată.
Pe 10 noiembrie, Shodan înregistra 56,7 milioane de gazde nginx; dintre cele care își afișau versiunea (11,94 milioane, adică 21,1 %), 98,9 % rulau o versiune vulnerabilă la CVE-2026-123007.
Însă cifrele nu reprezintă o confirmare că serverele respective sunt vulnerabile: exploatarea depinde și de activarea HTTP/2, iar unele servere pot avea patch-ul aplicat prin backport.
Vulnerabilitățile nginx2root
- CVE-2026-123007: necesită HTTP/2 activat; afectează nginx de la versiunea 1.9.5; dezactivarea HTTP/2 blochează acest vector.
- CVE-2026-123633: necesită HTTP/2 activat și cereri transmise prin proxy către un server upstream (backend); afectează nginx de la versiunea 1.19.7; dezactivarea HTTP/2 blochează acest vector.
- CVE-2026-123634: necesită directivele resolver, proxy_pass cu destinație determinată de cerere și mirror cu mirror_request_body off; afectează nginx de la versiunea 1.13.4; dezactivarea HTTP/2 nu blochează acest vector.
- CVE-2026-121810: necesită HTTP/3 activat și cereri transmise prin proxy către upstream; afectează nginx de la versiunea 1.25.0; dezactivarea HTTP/2 nu blochează acest vector.
- CVE-2026-113425: necesită proxy de mail configurat cu proxy on și auth_http; codul vulnerabil există din versiunea 0.5.15; dezactivarea HTTP/2 nu blochează acest vector.
Notă privind distribuțiile Linux:
- Ubuntu 24.04 vine implicit cu nginx 1.24.0
- Ubuntu 22.04 cu 1.18.0
- Debian 12 cu 1.22.1
Aceste distribuții pot aplica remedierile prin backport fără să schimbe numărul de versiune afișat de nginx -v, așa că, pentru a afla dacă patch-ul a fost aplicat, versiunea completă a pachetului instalat trebuie comparată cu buletinul de securitate al distribuției.
Detalii tehnice: CVE-2026-123007 (integer overflow în HTTP/2)
Vulnerabilitatea este cauzată de o eroare de aritmetică în controlul fluxului HTTP/2 (flow control), mecanismul prin care serverul și clientul stabilesc câte date pot fi trimise.
Când un stream anulat mai are în coadă date netrimise, codul de curățare readaugă la fereastra de trimitere a conexiunii lungimea dedusă pentru ele, fără să verifice dacă suma depășește maximul admis de protocolul HTTP/2.
Pașii atacului: atacatorul umple bufferele TCP/TLS ale serverului cu frame-uri de control, acumulează date de răspuns în coadă, mărește fereastra de trimitere prin WINDOW_UPDATE și anulează stream-urile prin RST_STREAM, ceea ce face ca codul de curățare să adauge creditul a doua oară. Astfel, fereastra depășește limita de 31 de biți.
- Verificarea ulterioară a limitei nu mai are efect: câmpul h2c->send_window este de tip unsigned (fără semn – zero sau pozitive), iar scăderea unei valori deja depășite din maximul permis produce un underflow, transformând rezultatul într-o valoare pozitivă foarte mare, așa că depășirea nu este detectată.
- Rezultat: fereastra poate fi mărită până la o valoare arbitrară pe 64 de biți care, interpretată când cu semn (negativă), când fără semn, produce o lungime enormă pentru o copiere în sens invers.
- Implementarea memcpy() din glibc pentru x86-64 (introdusă în versiunea 2.24, din 2016) copiază de la sfârșit spre început, așa că, la o dimensiune apropiată de 2^64, sunt copiați efectiv doar câțiva octeți, la adrese pe care atacatorul le poate controla.
- Consecință: o singură operație de copiere eronată produce atât o scriere în afara limitelor, cât și scurgerea unor adrese din imaginea nginx și din heap; atacatorul le poate folosi pentru a suprascrie un pointer către o funcție de curățare și pentru a executa comenzi cu privilegiile workerului nginx.
Xint a confirmat execuția de cod pe AWS, GCP și Azure, atât local, de pe serverul vizat, cât și dintr-o rețea privată și prin IP-ul public.
Wiz a confirmat-o pe build-urile oficiale nginx 1.31.7 și 1.31.8, pe sisteme de 64 de biți, inclusiv pe un server care livra doar fișiere statice obișnuite, fără aplicație backend sau module terțe.
CVE-2026-123007 există în nginx de la introducerea suportului pentru HTTP/2, în 2015 și a rămas nedetectată mai bine de un deceniu.
Detalii tehnice: CVE-2026-123633 (use-after-free în HTTP/2)
- Use-after-free înseamnă că un pointer continuă să fie folosit după ce memoria spre care indică a fost eliberată.
- O conexiune HTTP/2 care a primit un frame incomplet, dar nu are niciun stream activ, este marcată ca „reutilizabilă”, adică poate fi închisă atunci când nu mai există sloturi libere. Codul care verifică dacă frame-ul este incomplet rulează însă după ce conexiunea a fost deja plasată în coada de reutilizare.
- Când cererea deschide o conexiune upstream, nginx încearcă să aloce un slot nou; dacă nu mai există sloturi libere, procedura de drenare (drain) poate alege chiar conexiunea HTTP/2 pe care rulează cererea curentă.
- Închiderea conexiunii distruge pool-ul de memorie al cererii, însă codul upstream continuă să folosească structurile eliberate (r și u), ceea ce îi permite atacatorului să manipuleze memoria și să execute cod cu privilegiile workerului.
- Wiz a identificat o a doua cale de declanșare: înainte de a închide o conexiune, nginx încearcă să trimită un frame GOAWAY, iar crearea acestuia poate eșua, de exemplu, dacă a fost atinsă limita internă de frame-uri a conexiunii. Conexiunea este atunci închisă și memoria ei eliberată, deși cererea încă o folosește.
Xint a obținut RCE fără autentificare pe imaginea oficială nginx:1.31.8, cu proxy_pass activat.
Detalii tehnice: CVE-2026-123634 (use-after-free în resolverul DNS)
- Problema apare când cererea principală și subcererea ei, creată cu directiva mirror, folosesc același nume upstream, iar contextele lor așteaptă răspunsul DNS pe același nod.
- La sosirea răspunsului, bucla resolverului desprinde lista de așteptare. Dacă handlerul primei cereri încheie cererea principală, codul de curățare eliberează și contextul subcererii, aflat încă în lista parcursă de buclă.
- Bucla continuă să folosească contextul eliberat: scrie în câmpurile lui și apelează un handler citit dintr-o zonă de memorie pe care atacatorul o poate controla.
- Scenariul testat de Xint presupune rezolvarea DNS la momentul cererii (proxy_pass cu variabilă), directiva mirror cu mirror_request_body off și un resolver nginx care poate ajunge la un server DNS autoritar controlat de atacator.
Notă: dezactivarea directivei mirror nu este suficientă, deoarece alte funcții nginx care creează subcereri, precum SSI, pot declanșa același defect.
Detalii tehnice: CVE-2026-121810 (use-after-free în HTTP/3/QUIC)
- Defectul este similar cu CVE-2026-123633, dar apare în QUIC. În HTTP/3, nginx alocă câte un slot atât conexiunii QUIC părinte, cât și fiecărui stream.
- La crearea unui stream nou, conexiunea părinte este scoasă temporar din coada de reutilizare, iar stream-ul este adăugat în arborele de stream-uri abia după alocarea slotului. În acest interval, procedura de drenare poate închide un stream inactiv și, dacă nu găsește alte stream-uri care nu pot fi anulate, poate readuce conexiunea părinte în coada de reutilizare.
- Conexiunea părinte poate fi apoi golită cât timp noul stream este activ, iar cererea este eliberată înainte ca operația upstream să se încheie.
Detalii tehnice: CVE-2026-113425 (use-after-free în proxy-ul de mail)
- Afectează nginx folosit ca proxy de mail (IMAP, POP3, SMTP) cu directiva auth_http, prin care autentificarea este delegată unui serviciu HTTP extern.
- În timpul autentificării, conexiunea păstrează un pointer către sesiunea clientului. Dacă handlerul de scriere al clientului (ngx_mail_send()) eșuează cât timp o cerere de autentificare este în curs, conexiunea clientului este închisă și pool-ul ei de memorie distrus, dar conexiunea de autentificare rămâne deschisă, și câmpul data indică în continuare spre sesiunea eliberată.
- Următorul eveniment pe conexiunea de autentificare folosește sesiunea eliberată; dacă date controlate de atacator au ocupat între timp acea memorie, handlerul poate fi direcționat spre cod arbitrar.
Xint a obținut RCE fără credențiale valide, deși serviciul de autentificare a respins toate încercările.
Vulnerabilitatea din kernelul Linux (escaladarea privilegiilor până la root)
- Subsistemul SCTP (Stream Control Transmission Protocol, un protocol de transport asemănător cu TCP, dar care permite mai multe adrese IP pe conexiune) conține o problemă de tip use-after-free sau double-free (eliberarea dublă a aceleiași zone de memorie) în codul de trimitere.
- O operație de trimitere aflată în așteptare poate elibera o asociere (conexiune SCTP) care între timp a fost mutată pe alt socket.
Vulnerabilitatea se afla în kernel de peste opt ani la data publicării, fiind introdusă în Linux v4.15, lansat în 2018.
- Exploatare: defectul oferă două primitive, o divulgarea adreselor de memorie din kernel (care permite ocolirea KASLR, randomizarea spațiului de adrese al kernelului) și apelarea unei funcții arbitrare în kernel, suficiente pentru a prelua controlul execuției în kernel și a obține privilegii root.
Xint a confirmat obținerea de privilegii până la root pornind de la un worker nginx compromis, inclusiv ieșirea din containere Docker. Pe multe distribuții Linux, modulul SCTP este instalat implicit și se încarcă automat la prima utilizare.
Pentru că toate containerele de pe o gazdă folosesc același kernel, compromiterea acestuia oferă control asupra gazdei și a tuturor containerelor.
Xint nu a publicat detaliile necesare pentru reproducere și exploatare până la apariția unui patch pentru kernel.
– Xint și Wiz subliniază că instrumentele AI au accelerat descoperirea acestor vulnerabilități: Xint prin scanarea automată, Wiz prin platforma Wiz Atlas, folosită pentru descoperire, și prin modelele AI folosite pentru validare.
Acțiuni recomandate
- Actualizați nginx la versiunea 1.31.9 (sau 1.30.7, pentru ramura stabilă). După instalare, reporniți complet nginx: o simplă reîncărcare a configurației nu înlocuiește executabilul aflat deja în execuție.
- Până la aplicarea patch-ului, dezactivați HTTP/2 pe porturile afectate pentru a bloca CVE-2026-123007 și CVE-2026-123633; măsura nu blochează celelalte trei vulnerabilități nginx.
- Pentru CVE-2026-123634: înlocuiți proxy_pass bazat pe variabile cu un grup upstream fix și dezactivați directiva mirror dacă nu este necesară.
- Pentru CVE-2026-121810: dezactivați QUIC/HTTP/3 și blocați în firewall traficul UDP pe portul respectiv.
- Pentru CVE-2026-113425: din firewall, permiteți accesul la proxy-ul de mail doar de pe loopback sau de la adrese IP de încredere.
- Pentru vulnerabilitatea din kernelul Linux: pe gazdele care nu folosesc SCTP, blocați încărcarea modulului adăugând linia install sctp /bin/false într-un fișier .conf din /etc/modprobe.d/. Măsura nu descarcă un modul deja încărcat și nu dezactivează SCTP dacă acesta este compilat direct în kernel.
Este important să nu vă bazați doar pe versiunea afișată de nginx -v pentru a afla dacă patch-ul a fost aplicat; comparați versiunea completă a pachetului cu buletinul de securitate al distribuției.
Cercetătorii recomandă căutarea de a semne de compromitere, precum procese pornite de un worker nginx, statistici de conexiune neobișnuite (mult trafic de intrare de la același IP și puțin trafic de ieșire), diferențe între octeții primiți și lungimile cererilor înregistrate în loguri, crash-uri repetate ale workerilor.
